Măi Ioane, Constantine, sau cum te-o chema,
Stai la un pahar cu mine, că e bine-așa,
Că și rozul e mai roz când te amețe,
Și nevasta ta de-acasă mai mult o iubești.
Măi Ioane, Constantine, sau cum te-o chema,
Stai la un pahar cu mine,
că e bine-așa,
Că și rozul e mai roz când te amețe,
Și nevasta ta de-acasă mai mult o iubești.
Omul pleacă așa cum vine,
gol, fără nimic,
Doar de copii și nepoți va fi povestit.
Tot ce faci bine în viață se uită ușor,
Bea mănâncă,
șprițuiește,
totu-i trecător.
Omul pleacă așa cum vine, gol, fără nimic,
Doar de copii și nepoți va fi povestit.
Tot ce faci bine în viață se uită ușor,
Bea mănâncă, șprițuiește, totu-i trecător.
Sunt bine așa cum sunt,
nici nu dau pe-afară,
Sunt un pic doar chifzui și o finețe rară,
Dar îmi ai permit și eu cât un șprițuleț,
Așa este tot românul, mai petrecăreț.
Sunt bine așa cum sunt,
nici nu dau pe-afară,
Sunt un pic doar chifzui și o finețe rară,
Dar îmi ai permit și eu cât un șprițuleț,
Așa este tot românul,
mai petrecăreț.
Omul pleacă așa cum vine, gol, fără nimic,
Doar de copii și nepoți va fi povestit.
Tot ce faci bine în viață se uită ușor,
Bea mănâncă,
șprițuiește,
totu-i trecător.
Omul pleacă așa cum vine,
gol,
fără nimic,
Doar de copii și nepoți va fi povestit.
Tot ce faci bine în viață se uită ușor,
Bea mănâncă, șprițuiește, totu-i trecător.